Concluziile unui sezon ratat
Filed Under (Sunt microbist, dar ma tratez) by sorin on 13-06-2009
Cum deja ati inceput sa banuiti, tocmai a luat sfarsit campionatul si am ramas toti (dinamovistii) cu buzele umflate, fluierand a paguba si strecurand printre dinti tot felul de injuraturi mai mult sau mai putin obscene, cu aluzii la rudele decedate ale conducatorilor si jucatorilor de la Dinamo (va reamintesc pe aceasta cale ca necrofilia e inca tabu in societatea umana moderna). Ca observator oarecum neutru (cum ma consider) as vrea prin aceste randuri sa va intind o mana de ajutor si sa va salvez din acest calvar psihic prin care treceti, printr-o analiza competenta a tuturor aspectelor legate de fenomeneul (pseudo)fotbal jucat in Liga I de asa-zis echipa Dinamo.
Prima problema: campionatul abia incheiat.
Daca veti rasfoi la intamplare presa nationala de profil (formata din doua ziare de sport, plus categoria “si altii”) veti remarca abuzul de epitete gen “campionat interesant, echilibrat, suspans, spectaculos”, ceea ce in limba romana uzuala se traduce prin: “campionat anost, sub-mediocru, slab, penibil”. Practic, de multi ani nu am mai asistat la o asemenea degradare a valorii fotbalului romanesc (numai sa nu-l treziti pe nea mitica), cu 18 echipe slabe, cu meciuri modeste, derby-uri jenante, arbitri penibili, o federatie de cacat si public pe masura, adica sublim dar lipsind aproape cu desavarsire.Practic, cu greu se pot vedea cu ochiul liber diferente intre echipele calificate in cupele europene (alde Dinamo, steaua, Vaslui & co.) si echipele retrogradate (gen Medias, Buzau, Otopeni si Farul). Remarc cu interes caracterul aservit al presei din Romania care isi alege in fiecare an o echipa (pe criterii mai mult sau mai putin aleatorii) pe care o ridica la rang de fecioara virgina imaculata (acu’ 1 an CFR-ul, anul asta Urziceniul) si pe care o linge, o spala, o imbraca in alb si o prezinta ca pe marele si noul produs al scolii de fotbal romanesti, gata sa sparga bariere sportivo-culturale si sa faca ravagii in Champions League. Cum sa o zic mai delicat? Bad news for you, Urziceni o sa faca fix pula in Liga Campionilor si mare minune daca nu va retrograda sezonul viitor. Dar ce mai conteaza, atata timp cat Dinamo, steaua si rapid (tripleta malefica a fotbalului romanesc) au fost puse cu botul pe labe (respectiv copite, respectiv gheare). Pai scuzati-ma daca spun asta, domnilor ziaristi, dar daca asta e campioana Romaniei, cea vazuta de mine la meciul Urziceni – Dinamo, cu un portar care a tras de timp 12 minute din 90, cu jucatori care s-au aruncat pe jos la fiecare atingere, cu o asezare in teren de 8-1-1, atunci ce cacat mai incercam sa ne calificam in liga campionilor? Ar trebui sa facem cerere la Uefa sa mergem numai in Europa League, sau, mai bine pentru noi, sa reinfiinatm Cupa Intertoto, in care sa se inscrie numai echipe romanesti. Asa am sti sigur ca vom castiga an de an o cupa europeana, cum castiga romanii la handbal,in fiecare an, cupa challenge. Chiar, strainii mai participa in aceasta competitie? In fine, e o alta discutie. Tot anul am auzit argumentul ca, vezi doamne, Urziceni e cea mai constanta echipa din campionat. Pai, in primul rand, din acest punct de vedere Dinamo ar trebui sa primeasca acest titlu, pentru ca a condus plutonul vreo 32 de etape. In al doilea rand, daca ar trebui sa fim echitabili, acest titlu (de cea mai constanta echipa) se potriveste doar uneia: fotbal club muie steaua bucuresti, echipa cu cel mai urat joc si cu cei mai penibili antrenori, care a reusit (pentru a cata oara) sa isi salveze sezonul in ultima clipa, si, probabil, singura formatie care va face o branza (mucegaita si mirositoare) in cupele europene, in timp ce celelalte echipe vor face (ma simt nevoit sa o repet) fix pula (incluzand aici revelatia campionatului: Urziceni si dezamagirea si tragedia sezonului: Dinamo).
Ceea ce ma duce la al doilea subiect al dizertatiei mele: clubul Dinamo in sine.
Tot anul am fost silit sa indur din partea presei si a microbistilor diverse analize sportive care se incheiau mereu cu aceeasi concluzie: Dinamo este marea favorita a campionatului, are cele mai mari sanse sa ia titlul, are cel mai bun lot, a facut cele mai mari investitii… Prin urmare, cand s-a tras linie si s-a vazut ca Dinamo a obtinut exact NIMIC, toata lumea a cazut cu cracii in sus si a inceput fie sa planga de suparare, fie sa rada cu bale la gura. Adevarul adevarat, pe care nu l-a sesizat nimeni, e ca Dinamo nu a avut niciun moment sanse mai mari sa ia titlul decat toate celelalte competitoare. Chiar ma hazardez sa spun ca Dinamo a avut aceleasi sanse la titlu pe care le-a avut echipa retrogradata Gaz Metan Medias, echipa mea favorita din acest campionat, de departe cu cel mai frumos fotbal, si chiar regret ca Dinamo a obtinut prin furaciune acel egal intr-un meci cu care, daca l-ar fi castiat, Gazul s-ar fi salvat de la retrogradare. Pe ce ma bazez? Pai sunt multe motive: in primul rand lotul, atat de des laudat, in care si-au facut loc tot felul de resapati, reparati, reasamblati, returnati, recumparati, dati de prosti si readusi de buni (si invers), gen Tamas, Zicu, Niculae, Niculescu, Moti, Bostina si multi altii. La care se adauga cei incredibili de prosti ca sa fie vanduti macar in Kazahstan sau Cecenia (gen Izvoranu, Goian) sau tot felul de sportivi reprofilati pe fotbal pentru ca au auzit ca Rednic da sanse si postasilor cat timp isi ia comision, gen Papa Malik, Diabate, Bruno Simao and shit. Binenteles, se pot gasi in lot si vreo 2-3 posibili fotbalisti (alde Danciulescu, putoarea de Adrian Cristea, speranta vesnica Torje), dar post pe post Dinamo nu e sperietoarea Ligii I cum visau Borcea, Turcu et co., ci o echipa mediocra de pluton, de nivelul unui FC Arges sau Otelul Galati.
In al doilea rand, investitiile. Daca e sa ne luam dupa handicapatul de Turcu, actionarii de la Dinamo au bagat in echipa vreo 35 de milioane de euro in 2 ani. Ma indoiesc ca a fost chiar asa, dar, chiar daca banii aia au fost pusi la dispozitia echipei, asta nu inseamna nimic. Fotbalul modern ne da n exemple de proiecte esuate, bazate in exclusivitate pe infuzia nelimitata de capital cu care nu se obtine nimic (vezi proiecte gen Chelski sau $eal Madrid, bine, care au esuat la un cu totul alt nivel, dar si investitiile sunt din alt univers). Ce vreau eu sa spun: da-i unui om inteligent, unui manager, 100.000 de euro, si intr-un an iti pune pe picioare o afacere de succes. Si apoi da-i unui cretin un milion de euro si ti-i va toca in doua luni. Cam asa e si la Dinamo. Un grup de parveniti, niste paturici, au pus mana pe acest brand si au crezut ca pot sa faca un profit traind mereu la mica ciupeala, cu investitii minime si venituri maxime. Si le-a mers pana cand a aparut un oier schizofrenic care a ridicat stacheta atat de sus incat i-a obligat sa bage mana adanc in buzunar. Iar ei au facut-o, crezand ca e la fel de usor cum le-a fost sa faca afaceri cu statul, avand mereu contracte garantate, venituri sigure, mereu primind o plata mai mare decat ce au prestat, cu lucrari sub nivelul pietei. S-au crezut bussinesmen, dar au uitat ca sunt niste simpli bisnitari. Dar poate le-ar fi mers si anul asta ulciorul la apa, daca nu s-ar fi intamplat Fenomenul Pitesti (nu, nu ma refer la lagarele comuniste) care le-a taiat brusc accesul la cei care au cutitul in mana si fac imparteala. Prin urmare, au avut sanse egale cu ceilalti si, fiind mai prosti si mai incapabili, au pierdut. “Survival of the fittest”, cum a zis Spencer, citat de Darwin. Ori, in lupta cu omul, maimuta pierde intotdeauna.
Al treilea aspect al interventiei mele se refera la suporteri.
Cei care sunt mereu in prima linie cand e vorba de incasat pumni si batjocuri sunt, binenteles, suporterii. Stiu asta pentru ca colegii mei de la munca au avut amabilitatea sa mi-o reaminteasca zi de zi, de cand Unirea a batut Dinamo, fara sa tina cont ca pe mine ma doare exact in kur, ceea ce incerc eu sa demosntrez prin randurile de fata. Anyway, ceea ce incerc eu sa zic e ca o gramada de oameni (mult mai multi decat lasa Prostsportul si Hazeta sa se intrevada) au suferit din greu in ultimele zile, fiind tinta batjocurii, a mistoului si a injuraturilor acestui popor imbecil (ma refer la poporul spurcat). Ori aici merita facute cateva diferentieri pentru a explica de ce un numar atat de mare de oameni inteligenti au intrat in depresie desi nu au avut motive:
In primul rand trebuie amintiti cei care au crezut (indusi probabil in eroare de presa si altii) ca Dinamo merita sa ia acest titlu, ca are prima sansa prin jocul prestat si prin “valoarea” lotului, argumente demontate de mine in paragrafele de mai sus. Jocul lui Dinamo s-a ridicat exact la nivelul acestui campionat: adica a fost slab, spre praf. Iar lotul nu a facut exceptie: jenant spre penibil. Nu accept justificari de genul: Tamas sau Niculae sunt jucatori de nationala (sunt la nivelul unor Cocis sau Codrea, si ei jucatori de nationala), Niculescu bate bine lovituri libere (un mit), am avut accidentati (accidentatii au fost exact la nivelul celor apti) sau ca l-am avut pe N’Doye. Pai N’Doye a jucat la nivel inalt un meci sau doua, si oricum cu un abanos nu se face primavara centr-africana.
In al doilea rand trebuie amintiti cei care au crezut ca Dinamo are sanse sa ia titlul prin prisma traditiei, amintind aici zeci de ani de glorie apusa, semifinale de cupa europeana, generatii de jucatori si antrenori, titluri si campionate. Pai, cum sa va zic: bad news for you too. Dinamo de azi are in comun cu Dinamo de acum 20 de ani ce au in comun romanii de azi cu razesii lui Stefan, rosiorii lui Mihai si tarabostes ai lui Decebal: o simpla coincidenta de nume si de locatie geografica. Ar fi timpul pentru dinamovisti (asa cum ar fi timpul si pentru vecinii nostri spurcati de la sud) sa o mai rareasca cu amintirile, ca nu mai suntem pe vremea lui Creanga. Erau alte timpuri, alte conditii, alte pretentii, alte posibilitati. E frumos sa ne amintim din cand in cand de victorii cu Inter, Hamburg si altii, dar sa le pastram totusi in biblioteca la sectiunea pentru copii: Povesti Nemuritoare, iar noi adultii sa ne concentram pe subiectele actuale: neo-realism, modernism, existentialism.
In al treilea rand, exista categoria din care (uneori) fac si eu parte, cei care isi doreau ca Dinamo sa ia titlul ca sa nu il ia altii. Ma refer aici in primul rand la “fratii” nostri din Bucuresti, in special cei spurcati. Dar si la provincialii cu pretentii, de la Timisoara sau Cluj. pana la urma nu a fost asa rau, nu am luat noi titlul, dar nu l-au luat nici ei. Din 17 rele l-a luat una mica, cu mari sanse de a disparea din fotbalul romanesc in urmatorii ani (cum am mai spus mai sus). Dar trebui mentionat aici si regretul nemasurat pe care l-am incercat in ultima etapa cand echipa spurcata s-a salvat (a cata oara?) in ultima clipa. Raman la parerea ca trebuia sa strivim naparca atunci cand am avut ocazia, pentru ca acum se va proba iar proverbul “pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti”. Nu mai spun ca i s-a dat iar ocazia oierului schizofrenic sa manance iar cacareze cu aroma de tamaie, mai ales ca acum e diamai parlamentarul europeam, multumita segmentului de giboni al acestui neam sarac cu duhul. Dar ce sa faci cand ai un antrenor eunuc, care merge in ghena la egal, acompaniat cu voci subtiri de o echipa de pizde fricoase, multumita sa smulga o egalare in extremis, cu un bulan caracteristic adversarei, adica spurcat.
In ultimul rand, trebuie sa mentionez segmentul cel mai realist al poporului dinamovist, cel care isi dorea sa ia Dinamo campionatul doar ca sa vada trei meciuri pe teren propriu (impropriu spus) (propriu/impropriu, v-a placut jocul asta de cuvinte) plus, eventual, trei meciuri in deplasare pe arene modeste gen Olimpico, San Siro, Emirates, Camp Nou sau Old Trafford. Ca fapt divers, indraznesc sa mentionez ca pot face acest lucru si daca se duc la meciurile susnumitei echipe din Urziceni, dar ma indoiesc totusi ca vor simti aceeasi satisfactie.
In fine, din orice categorie fac parte, suporterii dinamovisti au tot dreptul sa se simta inselati, furati, batjocoriti. Am privit cu vadita simpatie demersul as putea filosofic al acelor suporteri care au patrus pe teren la Pitesti pentru a le reaminti jucatorilor de niste principii simple dar sanatoase gen: onoare, lupta, sacrificiu, in fine, fotbal, asa cum a fost el inventat acum 150 prin mlastinile cetoase ale marii britanii. Un demers admirabi dar futil, pentru ca destinatarii lor nu sunt capabili sa inteleaga aceste lucruri, nu au puterea sa se schimbe si sa o ia de la capat. Spre cine s-au indreptat aceste reprosuri? Spre un Tamas pe care il doare fin in plula, pentru ca in curand se va intoarce la Auxerre, spre un Zicu ce e platit cu aproape 500.000 de euro pe an ca sa nu joace, spre un Goian si Izvoranu a caror singura vina e ca au crezut atunci cand cineva i-a minitit ca sunt fotbalisti, spre un Torje, un copil prea prost sa intealaga ce e cu el si pe ce lume traieste… Nu mai zic de altii care nu inteleg macar limba romana, desi, fara indoiala, au inteles limbajul non-verbal si regretabil al expectoratiilor, limbaj caracteristic unei anumite populatii cu tenul mai inchis la culoare.
Cu alte cuvinte, ce incerc eu sa va spun de la inceputul acestei interventii: de ce va agitati atat pentru Dinamo? De ce suferiti si va dati cu capul de pereti? De ce naiba stati de 10 minute sa citi ce am scris eu aici? Exista o multime de lucrui mult mai importante de facut in viata. Nu va zic ssa nu mai mergeti la meciuri, dar incetati sa o mai faceti cu un scop in sine, acela de a lua campionatul, sau de a merge in Liga Campionilor. Mergeti pur si simplu ca sa va simtiti bine, ca sa va intalniti cu prietenii, ca sa beti o bere, ca sa nu stati acasa. Dinamo va exista si peste 50-100 de ani, va pierde mii de meciuri, va mai lua zeci de campioante. Sau poate ca va retrograda, si va avea asfel prilejul de a o lua de la capat. Plec aici de la principiul profan ca orice sut in cur e un pas inainte. Dupa acest sezon Dinamo are bucile invinetite si si-a mai luat si cateva bucati sanatoase in coaie (asta daca plecam de la premiza ca Dinamo are coaie). poate ca din toata aceasta tragedie se va ivi ceva bun, poate vom scapa de muc cel mic, sau de porcea, sau de badea. Oricum, cel mai important e ca pe 15 august Faith No More va concerta la Bucuresti, si nu as da acest lucru pe toate ligile campionilor din univers. Renuntati sa vedeti Dinamo ca pe raspunsul la orice lucru si veti fi mai fericiti.
